6 august 2014

5 Motive sa vizitezi Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti

 
     Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti (deschis publicului pe data de 17 mai 1936), situat pe malul Lacului Herastrau din capitala, este un muzeu in aer liber, o reprezentare a unui sat din tara noastra, ingloband o serie de case, de biserici, monumente si artefacte traditionale romanesti incepand din secolul al XVII-lea si pana la inceputul secolului XX.
Mai multe informatii despre muzeu puteti afla aici!

     Iata si motivele care ne-au determinat sa va incurajam sa vizitati Muzeul Satului:

1. Aveti ocazia sa calatoriti in timp si sa va minunati de simplitatea constructiilor si de frumusetea acestora si a costumelor traditionale, a uneltelor, de maiestria cu care au fost construite casele (apoi demontate din locurile native si asamblate pe malul lacului). Fiecare casa are un farmec si o istorie aparte  provenind dintr-o anumita zona geografica a tarii si dintr-o anumita perioada de timp...

Interior gospodaria Traisteni, jud. Prahova, sec. al XIX-lea, sursa

2. Aproape tot timpul anului sunt organizate tot felul de evenimente aici: expozitii fotografice, tabere de creatie, simpozioane, expozitii de costume traditionale, festivaluri (indiene, tailandeze etc). Aveti ocazia sa cunoasteti obiceiuri noi , sa invatati lucruri interesante, sa interactionati cu oameni apartinand altor culturi...

3. Acest loc superb reprezinta o minunata oaza de relaxare in zilele toride de vara. Puteti citi linistiti pe malul lacului, la umbra copacilor ori a acoperisului vreunei case pescaresti, cu picioarele desculte atingand apa linistita a Herastrului...



4. Pentru iubitorii de fotografie acest loc este parca special conceput pentru a realiza cele mai frumoase fotografii in natura, intr-un peisaj rural mirific. In orice anotimp vei veni...peisajul de basm al acestui muzeu iti va garanta obtinerea celor mai frumoase cadre...

Bordeiul Castranova, Dolj, secolul al XIX-lea, sursa
5. Muzeul Satului poate fi considerat un loc favorabil intalnirilor romantice intr-un cadru natural ce te indeamna la visare...la o noua iubire, la un nou inceput...dar si un loc unde iti poti aduce prietenii pentru a descoperi un univers de basm ...

Mai multe lucruri va lasam pe voi sa descoperiti vizitand muzeul...
Onix Oana

17 ianuarie 2014

De câte ori nu ți-ai spus...


De câte ori nu ți-ai spus că de mâine vei începe să mănânci mai sănătos, să ții dietă, să faci sport, să înveți pentru examen sau să economisești bani?
Și multe, multe alte planuri, amânate de pe-o zi pe alta?
De ce ai renunțat? Sau de ce le-ai început fără a le duce la bun sfârșit?
Nu-i așa că te-au făcut să te simți slab și  lipsit de voință?
Știai că există soluții la această problemă de autocontrol?
Înainte de a vi le da , vreau să vă prezint o poveste și un studiu, foarte interesante, legate de autocontrol.

1       Povestea lui Ulise

Bănuiesc că știți povestea lui Ulise: a călătorit pe mare timp de 10 ani pentru a se întoarce acasă după războiul troian. În tot acest timp el și echipajul său sunt puși la tot felul de încercări. Una dintre ele o reprezintă întâlnirea cu sirenele, al căror cântec îi determina pe marinari să se arunce în apă. Ulise își dorea tare mult să le asculte cântând, dar își dorea să ajungă și acasă. Așa că a cerut echipajului său să îl lege pentru a nu face un gest nesăbuit, iar marinarii aveau să își pună dopuri de ceară în urechi pentru a se proteja.
„Povestea este exponențială pentru autocontrol, atât prin sublinierea neputinței fizice de a rezista tentației, cât și prin crearea unui așa numit mecanism de angajament care să ne ajute să învingem o anumită slăbiciune a controlului nostru imperfect.”


Dacă doriți să aflați mai multe despre autocontrol, aici aveți un filmuleț interesant: 


2      Testul bezelei

Un studiu interesant legat de autocontrol  a fost realizat în anii `60, subiecții fiind copii de 4 ani cărora li s-a oferit o bezea și li s-a spus că dacă nu o vor mânca, peste 15 minute vor mai primi una. Aceștia au fost monitorizați și după 10-12 ani, descoperindu-se corelații interesante: cei care au reușit să se (auto)controleze și au așteptat timp de 15 minute ce-a de-a doua bezea au avut ulterior rezultate mai bune la testele de la liceu și o rată de abandon școlar mult mai mică.
Ei au fost analizați și în jurul vârstei de 40 de ani, reconfirmând rezultatele inițiale: cei care au demonstrat un grad mai mic de autocontrol și nu au așteptat cea de-a doua bezea aveau mai multe probleme în sfera relațiilor personale, a managementului stresului și a dependenței de droguri.

Modul în care copiii interacționează cu bezeaua e foarte amuzant. Puteți arunca și voi o privire aici: 


Iată câteva sfaturi pentru voi:

Substituirea recompensei

Este bine să vă gândiți atât la scopul final al obiectivelor voastre (să slăbiți, să fiți sănătoși, să treceți examenele cu brio, etc) dar trebuie să găsiți din când în când recompense mici pe parcurs, până să ajungeți la scopul final(pentru că s-ar putea să dureze ceva). Astfel, dacă mergeți la sală, găsiți una pe gustul vostru, unde să vă simțiți confortabil, luați și prietenii cu voi și o să fie amuzant, să povestiți, să râdeți unul de greșelile celuilalt. Dacă vreți să învățați pentru un examen să aveți alături desertul preferat(dacă e ciocolată cu atât mai bine – vă stimulează memoria)și găsiți-vă stilul propriu, citiți cu voce tare, ascultați muzică, faceți rime, distrați-vă în același timp!

Pedepsiți-vă (financiar sau moral)

Pentru fiecare zi pe care o pierdeți fără să învățați, fără să țineți dietă, fără să faceți ceva pentru a vă atinge țelul, scrieți pe Facebook (sau pe blog, sau trimiteți mail prietenilor) că nu ați fost capabili să faceți ce v-ați propus; stabiliți un fel de amendă, sau orice alt lucru ce ar putea însemna o pedeapsă pentru voi.

Și ultimul sfat:

Dacă sunteți prea cheltuitori și nu reușiți să vă stăpâniți, puneți-vă cardul/cardurile într-un pahar cu apă, apoi puneți-l în congelator! Nu vă faceți griji! Cardul e rezistent! Apoi dacă veți dori să cumpărați ceva, până se va dezgheța, o să vă treacă febra cumpărăturilor!:)
                                                                                                                                                 
Onix Oana - IDR

3 noiembrie 2013

Idei Româneşti readuce la lumină un articol scris de Ovidiu Maieru în anul 1968, despre Aurul Daciei, pentru revista Magazin Istoric.

Aurul Daciei
Ovidiu Maieru

În  "Columna lui Traian", academicianul Constantin Daicoviciu şi Hadrian Daicoviciu arată că greutatea aurului şi argintului capturate de la Daci de către armatele romane ale lui Traian ar fi fost de aproximativ 165 tone de aur şi 331 tone de argint, cifre stabilite, prin anumite calcule, de către francezul Jerome Carcopino, care mai spunea că după anul 106 situaţia financiară a Romei s-a redresat pentru un timp datorită acestei bogate prăzi. După cum se ştie, scriitorul bizantin din veacul al VII - lea, Johannes Lydos, indicase însă cifre mult mai importante, stabilite pe baza lucrărilor lui Criton ( Getica).
Stabilirea valorii tezaurului dacilor din vremea lui Decebal, în special la aur, pare însă discutabilă şi necorespunzătoare marilor resurse de care dispunea Dacia la acea vreme.Problema merită deci unele noi argumentări.
În ce priveşte argintul (331 de tone), se pare că această cifră ar putea fi mai apropiată de realitate. Profesorul J. Carcopino, apreciază că exploatarea plumbului în Dacia lui Decebal, aducea implicit mult argint, fără însă să aibă în vedere faptul că minele dacilor, până la venirea romanilor, erau modeste şi puţine.
Bogăţiile Daciei iau drumul Romei (Metopă de pe Columna Traian)
Dacii aveau însă mult mai mult aur datorită exploatării intense a aluviunilor fluviatile. Acumularea aurului în tezaur, nu a fost, desigur, opera cîtorva ani, ci probabil a multor zeci, poate chiar secole.

Tezaurul Dacilor a constituit, probabil, un principal obiectiv pentru cei care au încercat în cursul veacurilor să cucerească această ţară.
Considerăm că aurul dacilor capturat de romani trebuie sa fi reprezentat de cel putin 4-5 ori cantitatea stabilită prin calcule de prof. J. Carcopino. Numai o astfel de cantitate ar fi putut influenţa pozitiv economia Romei, aşa cum s-a întămplat după anul 106, şi totodată ar fi putut acoperi cheltuielile războaielor daco-romane.


Aurul dacilor în timpul lui Decebal era în cea mai mare parte, peste 80% de provenienţă aluvionară şi doar 20% de provenienţă subterană, minieră. Într-adevăr, trebuie să avem în vedere faptul că pentru extragerea din subteran a 165 000 kg de aur dintr-o rocă (minereu bogat) cu 10g aur/tonă, recuperând 50% din aur, vom avea nevoie de 33 de milioane de tone de rocă excavată şi prelucrată. Această cantitate excavată reprezintă 11 000 000 metri de galerii de tipul roman (1 m liniar de galerie romană = 3 tone de rocă), adică 11 000 de km de galerii! Oricât am corecta aceste cifre, ele ne dovedesc că aurul dacilor era aproape exclusiv de origine aluvionară, abundenţa lui explicându-se astfel, în ciuda unui minerit subteran cu totul sporadic şi de modeste dimensiuni.

Banatul, Crişana, munţii Apuseni, munţii Sebeşului, munţii Olteniei şi ai Făgăraşului, Dobrogea, munţii Moldovei şi ai Bucovinei, munţii Rodnei şi ai Maramureşului au furnizat secole de-a rândul mari cantiăţi de aur aluvionar, din care atât localnici care-l extrăgeau cât şi conducerea tribală statală aveau cota lor prestabilită. Nu este nimic exagerat dacă apreciem că, din producţia aluviunilor, tezaurului statului dac îi reveneau anual cel puţin 15-20 tone de aur. el era strâns de pe tot teritoriul Daciei de autoritatea tribală statală printr-un anumit sistem de colectare şi percepere care nu poate să nu fi existat în Dacia, aşa cum a existat şi la alte popoare.
Acest aur, acumulat ani de-a rândul, a putut constitui un stoc până la 1000 de tone, tezaur considerat, desigur, ca un lucru sfânt.


IDR în ADN

28 iunie 2013

Ecuație - Educație - ep.2


Unde se duc banii din reclamele stradale? cui i-a fost cerută aprobarea să fie comercializat în plină stradă fără voia sa? Suntem pe piața forex, bursa de valori, cu valoarea - oameni și consum.Firme și companii imprimă bani din trecerea noastră pe stradă.Banii sunt reimprimați și de reprezentanții poporului în stat, care, primesc bani urâți din oameni ce își reflectă frumusețea în oglinda reversă a societății.Deci frumos devine urât, om devine hârtie (bani).Hârtia însa este un altfel de cadavru.Deci ban devine hârtia cea mai importantă în societate, iar copacul este ucis pentru materializarea obiectului de control și orânduire în societate.În anumite grafice, societatea înseamnă  - consum - evoluție - involuție.


Ecuație - Educație episodul 1 aici : http://ideiromanesti.blogspot.ro/2012/12/ecuatie-educatie-ep1.html

Acest articol reflectă și frumusețea blogului IDR, frumusețe ce se încadrează ecuației - frumos devine - urât ( comercializarea frumosului în scopul orânduirii sociale)


Idr

27 iunie 2013

Film Românesc


Film-document realizat, în 1935, sub direcția științifică a Institutului Social Român din București, înfatișând viața tăranilor din satul Șanț (Bistrița - Năsăud)

IDR

26 iunie 2013

10 DRAPELE ALE ROMÂNIEI

                                                                        1.Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare (sec. XV).

                                                                                  
                                                                                      2.Steagul Țării Românești (c.1600)

                                                                           3.Steagul Moldovei (variantă, sec. XV-XVII)

                                                            4.Drapelul Revoluționar (1848 -  Libertate - Dreptate - Frăție)


                                                                          5. Drapelul Princiar al lui Alexandru Ioan Cuza

                                                                            6. Drapelul de luptă - Honor et Patria ( 1863)

                                                                                           7. Pavilionul Regal al României

                                                                   8. Drapelul de Stat al Republicii Socialiste România

                                                                                       9.  Drapelul Revoluției din 1989 

                                                                                 10. Drapelul României ( 1989 - prezent)

Despre Drapelul României: http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei

IDR  în  ADN

Ziua Drapelului National

Ziua de  26 iunie a fost proclamată  Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
  • În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii"
  • Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
  • O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
  • Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
  • În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
  • Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
  • Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală ,România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
  • Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.


IDR în ADN

Radacini Brancovenesti


RĂDĂCINI BRÂNCOVENEȘTI
27 iunie – 19 iulie 2013, Sala Irina Nicolau, Muzeul Taranului Roman

22 iunie 2013

Costumele Traditionale Romanesti - 24 iunie

TAROM sustine valorile culturale romanesti si lanseaza proiectul de recuparare a unuia dintre  costumeletraditionale romanesti purtate de Smaranda Braescu. Acest proiect este realizat in colaborare arch. Ioana Corduneanu si cu cele doua mostenitoare ale aviatoarei Smaranda Braescu, doamnele Ana-Maria Sireteanu si Maria Isopescu ce ne vor pune la dispozitie un bogat material documentar de familie. Proiectul se va finaliza pe 1 decembrie 2013, când  compania aeriana va oferi costumul „Smaranda Braescu“ unuia dintre pasagerii sai. Pe 24 iunie, echipajele Tarom vor duce 5 ii romanesti, in 5 orase mari ale lumii, Tel Aviv, Dubai, Istanbul, Madrid si Frankfurt, contribuind astfel la completarea hartii mondiale a comunitatilor de ii romanesti.


21 iunie 2013

Descoperiri arheologice in Valea Morilor din Chisinau

Dupa ce a descoperit scheletul unui mamut in Valea Morilor din Chisinau, un grup de arheologi de la Academia de Stiinte a Moldovei (ASM) a gasit tot aici vestigii senzationale ale mai multor civilizatii din mileniile II si V i.Hr., din secolele III, IV, VIII si IX i.Hr., din perioada Imperiului Roman tarziu, din Evul Mediu etc. Cercetatorii sustin ca au scos la lumina obiecte de unicat pentru RM si sugereaza autoritatilor sa deschida pe acel loc un muzeu sub cerul liber.
Valea Morilor a devenit o zona de interes sporit pentru arheologi, sapaturile aducand la suprafata obiecte atribuite unei vaste perioade istorice – de la paleolitic pana in secolul XIX al erei noastre.
Os de mamut
Os de mamut
„Primele descoperiri dateaza din mileniul V i.e.n. – resturile unei locuinte si doua gropi din care am recuperat vase intregi, statuete antropomorfe de unicat pentru teritoriul RM”, ne spune Sergiu Bodean, cercetator la Institutul Patrimoniului Cultural al ASM, conducatorul santierului arheologic. Urmatorul nivel stratigrafic dateaza din mileniul III, din care am recuperat fragmente de vase pictate. Am depistat in sol nivelul secolului XV i.e.n. – este vorba de cultura arheologica noua din epoca bronzului, vestigii ale secolelor III-IV din epoca antica tardiva, o cultura a Imperiului Roman tardiv. In straturile superioare ale scoartei terestre am gasit un bordei medieval, vase din ceramica asa cum au fost lasate de locuitorii asezarii in epoca Evului Mediu.Avem vestigii si din secolele XI-XII, tot epoca medievala timpurie. Podoabe si vase din secolele XVII-XIX au mai fost depistate in straturile superioare ale solului”, precizeaza savantul.
Desi Chisinaul este un oras cu vechi traditii, pana in prezent aici nu s-au efectuat cercetari arheologice. Grupul de experti a debutat aici cu primele descoperiri pe cont propriu, fara niciun sprijin din partea institutiilor statului.
vas ceramic„Mai bine de o luna facem sapaturi in Valea Morilor si nu ne ia nimeni in seama. Autoritatile din RM, indiferent de culoarea lor politica, nu sunt interesate de arheologie. Nu putem sa lasam un monument arheologic sa fie distrus, asa ca facem voluntariat. Am descoperit vestigii ale culturii Dridu, o populatie prin excelenta romaneasca, raspandita pe tot teritoriul RM si pe cel de langa Prut, spre Carpati, in stepele Bugeacului si Baraganului, pana in curbura Carpatilor. Aceasta cultura a stat la bazele cristalizarii etosului romanesc”, a relatat Sergiu Popovici, cercetator la ASM.
In aceasta zona de agrement a capitalei, expertii solicita deschiderea unui muzeu sub cerul liber. „In tarile civilizate, pe locul unde se descopera un os de mamut, se construieste imediat un monument ce reprezinta omul primitiv. Acolo vin turistii si lasa bani grei. Noi posedam un patrimoniu imens din promovarea caruia RM ar putea sa beneficieze enorm”, considera expertii.

Retrospectiva Paul Hitter - Vernisaj 29 iunie




13 iunie 2013

Înălțarea Domnului

Hristos S-a inaltat la cer, la 40 de zile dupa Inviere de pe Muntele Maslinilor, in vazul Apostolilor si a doi ingeri. Ingerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca acestia sa nu se lase coplesiti de durerea despartirii.
Din Sfanta Scriptura aflam ca Mantuitorul Si-a ridicat mainile, binecuvantandu-i pe ucenici, iar pe cand ii binecuvanta S-a inaltat la cer (Luca 24, 51), in timp ce un nor L-a facut nevazut pentru ochii lor (F.A. 1,9). Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifesta energiile divine, menite sa reveleze prezenta Divinitatii, dar sa o si ascunda.


Inaltarea Domnului - deplina indumnezeire a firii umane asumate

Inaltarea lui Hristos intru slava si sederea Sa de-a dreapta Tatalui este chipul deplinei indumnezeiri a umanitatii Lui. Prin toate actele Sale, intrupare, moarte, inviere El a indumnezeit treptat firea omeneasca pe care a asumat-o, dar prin Inaltare a transfigurat-o pe deplin. Datorita transfigurarii supreme a trupului Sau, Hristos poate deveni interior celor care cred in El. Inaltarea Domnului nu inseamna retragerea Sa din creatie, pentru ca El continua sa fie prezent si lucrator prin Sfantul Duh. 
Inaltarea cu trupul la cer este o marturie a faptului ca omul a fost creat pentru vesnicie, caci Fiul nu Se infatiseaza Tatalui numai ca Dumnezeu, ci si ca Om.
Hristos prin Inaltarea Sa, nu arata doar unde trebuie sa ajunga omul, ci se face cale si putere, ca omul sa ajunga la aceasta stare. El sade pe tronul dumnezeiesc al slavei, dar si locuieste in inima celor ce-L iubesc. Asa putem intelege paradoxul: Hristos este inaltat si in drum spre inaltare cu fiecare dintre noi.


Inaltarea Domnului - Ziua Eroilor

Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si sarbatoare nationala bisericeasca. In aceasta zi, in toate bisericile din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului.



text: crestinortodox.ro

12 iunie 2013

Carte: Maramureș Țara Lemnului

Caracterizata pana nu demult ca o zona puternic definita in peisajul culturii traditionale, Tara Maramuresului a inceput sa se reconfigureze intr-un ritm alert. 
Maramuresul, care a nascut si conservat multe secole un sistem de viata comunitara cu valori precise si fundamentale, hotarnicite in succesiunea atator generatii, apreciat la superlativ arat de specialistii pasionati de cultura populara, din Romania si de aiurea, cat si de oameni care vin special sau poposesc intamplator aici, acest Maramures se afla in primejdie de a disparea.



Schimbarea o surprindem peste tot in Maramures. Se schimba spatiul vietii traditionale, cu amenajarile sale, cu ritmul sau, cu habitudinile sale.
Ce se intampla cu modul de locuire, cu forta de munca si ocuparea economica a teritoriului, cum sunt percepute educatia, familia si viata comunitara? Biserica si credinta mai pastreaza semnificatia cuvenita? Mai exista constiinta identitatii sociale exprimata prin dovezile istorice si artistice? Se cunoaste riscul pierderii sale? Mai recunoastem un peisaj cultural viabil? Atat de multe intrebari care nu sunt de natura sa ne linisteasca...
Ne-am dori sa putem intelege aceasta schimbare fireasca si de neoprit.
In randurile care uremaza intentionam a surprinde aceasta dinamica a Maramuresului si a sugera posibile raspunsuri la intrebarile care se ivesc. Ce si cum s-a schimbat? Daca nu avem repere ale transformarilor existentiale ale locuitorilor acestor asezari, riscam sa sesizam doar aparentele, coaja lucrurilor. 



Exprimarea vietii spirituale, care demonstreaza schimbarile, indica si ea sincope. Modificarile majorie in spatiul vizibil si in lumea valorilor imateriale sunt ireversibile si explicabile.
Care este substanta ce poate reconfigura peisajul cultural intr-un sens benefic, daca nu cea a valorilor pastrate? Mentinerea trasaturilor semnificative pentru un peisaj cultural, justificate de valoarea patrimoniului ce deriva din configuratia sa naturala si activitatea umana nu este de loc o treaba usoara.


Maramures, Tara lemnului
Fotografii: Dan Dinescu, text: Ana Barca

NU RMGC!


11 iunie 2013

Om bun - Sfinx


Ultima Transhumanță - un proiect de Dragoș Lumpan

Ultima transhumanţă descrie in fotografie si film dispariţia unui mod de viaţă milenar. Este un proiect artistic, etnografic şi sociologic care insumeaza 5 ani de cercetare, 6 ţări studiate, 40.000 de km parcurşi, 100.000 de fotografii, 70 de ore material filmat şi 100 de ore înregistrări audio.




"Asistăm la dispariţia unui mod de viaţă. Ciobanii nu vor să mai fie ciobani."
Dragoş Lumpan

CELE MAI FRUMOASE MĂNĂSTIRI DIN ROMÂNIA TOP 5

1. Mănăstirea Voroneț

Hram:Sf. Mare Mucenic Gheorghe - purtătorul de biruință
Supranumită Capela Sixtină a Estului. Este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni ceea ce constituie un record pentru acea vreme.



Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, anul 1496. În scenele din altar și din naos artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate.



Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viață, însuflețite, firești.

---------------------------------------------------------------------------------------------

2. Mănăstirea Sucevița

Hram: Învierea Domnului
Situată la 18 km de Rădăuți (județul Suceava),
Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul.




Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis.



Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească.
Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament
------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3.Mănăstirea Putna

Hram: Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.Eminescu).
Mănăstirea se află la 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldoveiimportant centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.



Potrivit vechilor cronici moldovenești, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.
Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471.



Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, această construcție se numește „Turnul Eminescu“. 

---------------------------------------------------------------------------------------------

4.Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Hram:Sfinții Trei Ierarhi
monument de arhitectură de valoare din România, fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt - fosta Uliță Domnească
. Biserica a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, intre anii 1637 -1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă.


Gravată în piatră pe fața sudică a bisericii Trei Ierarhi, inscripția votivă ne lasă să citim: "...am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinți:Vasile cel MareGrigore TeologulIoan Gură de Aur și a fost sfințită în luna mai, ziua a șasea, a anului 7147 (1639) de mitropolitul Varlaam...". 
Dintr-o dată hramul folosit situează edificiul într-o lume care a fost aceea a Sfinților Părinți ai Bisericii, apărători ai dogmelor niceene, aureolați de cunoștere și renumiți pentru zelul lor.
În biserică au fost aduse în iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia și sinodul de la Constantinopol în semn de recunoștință pentru acțiunile și donațiile generoase ale domnitorului Vasile Lupu.


Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate în Catedrala Mitropolitană din Iași după sfințirea acesteia la 23 aprilie 1887.
Jefuitâ și arsă de navălitori din Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711178117951802, ) biserica va fi restaurată între anii 1882 - 1887 (arhitectura) iar pictura și amenajarea interiorului a durat pâna în anul 1898, resfințirea lăcașului făcându-se în anul 1904. Alături de ctitori, la Trei Ierarhi își dorm somnul de veci cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
 Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova și, anul următor, celebra Cazania a mitropolitului Varlaam.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

5.Mănăstirea Cozia

Hram: Sfânta Treime
Este inaugurată la 18 mai 1388, prin hrisovul voevodului Mircea cel Batrân care spunea: „...a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă.”Hrisovul este totodată și actul de atestare a localității Călimănești, județul Vâlcea, pe teritoriul căreia se află.Pictura interioară este făcută între anii 1390 - 1391. Mircea cel Bătrân s-a preocupat permanent de înzestrarea și înfrumusețarea mănăstirii prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate și moșii. 

Istoria mănăstirii este strâns legată de istoria țării. În timpul ocupației austriece a Olteniei, mănăstirea a fost o fortăreață redutabilă în calea cotropitorilor.
Mănăstirea a cunoscut și momente neplăcute. Astfel, între 1879 - 1893 autoritățile o transformă în pușcărie, lucru ce-l face pe Mihai Eminescu să scrie un articol virulent în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882:
„Cozia, unde e îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal ca vechime, cu țara - ce-a devenit aceasta? Pușcărie!”



Mănăstirea Cozia a constituit dealungul timpului și un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436, 17 aprilie 1448, se atestează că aici funcționa o „școală mănăstirească” încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al marelui voevod Mircea cel Bătrân, compune versuri și imnuri religioase, el fiind considerat primul poet român. Mardarie Cozianul alcătuiește la 1696 Lexiconul slavo-român necesar școlii. Despre funcționarea școlii pomenește la 12 mai 1772 și Arhimandritul Ghenadie, care a venit la Cozia „din mică copilărie, unde am învățat și carte”.

-----------------------------------------------------------------------------------
Sursa: crestin ortodox.ro , wikipdia
Top realizat de IDR