5 ianuarie 2013

6 ianuarie - Boboteaza -

                                                                      
                                                
 -Boboteaza, ziua in care Hristos S-a descoperit lumii-

Botezul Domnului este cunoscut in popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mantuitorului in Iordan, de catre Sfantul Ioan Botezatorul , poarta si denumirea de "Epifania" sau "Teofania", termeni care provin din limba greaca si inseamna "aratare", "descoperire". Atunci cand Ioan a acceptat sa-L boteze pe Mantuitorul, Hristos S-a descoperit lumii ca Fiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfant S-a coborat in chip de porumbel peste El, iar Tatal a marturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!" (Matei 3, 17). Sfantul Ioan Gura de Aur spune in acest sens, ca Hristos "n-a ajuns cunoscut tuturor cand S-a nascut, ci cand S-a botezat". 

Daca ne intrebam de ce se boteaza Hristos, putem raspunde astfel: botezul lui Hristos este o revelare a tainei Sfintei Treimi, dar este si o restabilire si o reinnoire a firii inconjuratoare omului. Este adevarat ca Hristos Se naste ca om din Fecioara prin lucrarea Duhului, dar tot ca om primeste la Botez infierea cereasca, datorita prezentei Sfantului Duh. Acum Tatal Il descopera pe Hristos drept Fiu, dupa ce Sfantul Duh S-a coborat peste El in Iordan. Hristos a venit la noi, ca sa faca partas la viata divina nu numai pe om, ci intreaga natura in care omul traieste.

De Bobotează se sfințesc apele

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, și astăzi, cu multa atenție, în fiecare comunitate. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfășoara întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunității.
După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.
Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei.

Boboteaza – practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice. În anumite regiuni ale țării, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegații. Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterior la aprinderea secalușelor, și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credința că vor fi feriți, astfel, de boli și de pacate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livadă în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătură pentru secălușe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

Sursa: crestinortodox.ro






Niciun comentariu: