17 martie 2013

Peștera Movila din România - peștera care i-a făcut pe cercetători să afirme că dacă în urma unui război nuclear viața de pe pământ ar dispărea, acest ecosistem ar fi un supraviețuitor


Peștera (de la) Movila a fost descoperită în 1986 și reprezintă una din cele mai importante peșteri din România. Peștera s-a remarcat prin ecosistemul unic în lume ce s-a descoperit aici, atrăgând atenția pănâ și în rândul cercetătorilor NASA (aceștia comparând în anii '90 mediul subteran din Movila cu cel de pe Marte) .
Până în 1990, când s-a început explorarea peșterii cei 12000 de metrii pătrați au fost complet izolați de schimbările mediului exterior.

Ecosistemul se presupune că ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximtiv 5.5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcționării sistemului.
Lucrările de cercetare (biospeologică, gelogică și explorative) au fost conduse de Cristian Lascu, Stefan Sârbu și Radu Popa (membri GESS). La începutul anilor '90 se descoperă 35 de  specii complet noi biospeologiei. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi. Speciile descoperite în această peșteră sunt majoritatea artropode, aparținând claselor Arachnida, Crustacea, Myriapoda și Insecta. Iar dintre speciile acvatice exemplarele aparțin claselor Phyla Plathelmintes (viermi plați), Nematoda (viermi inelați), Rotifera, Annelida (viermi segmentați). Aceasta peșteră este populată de lipitori răpitore care își iau substanțele nutritive de la cele câteva specii aparținând clasei Nematoda (viermi inelați) și Annelida (viermi segmentați), care, în schimb, depind de organismele chimiosintetizante. De asemenea s-au descoperit specii noi de pradatori cum ar fi doi pseudoscorpioni, un miriapod, patru pâienjeni, și un scorpion de apă, lipitoarea care trăiește de pe urma viermilor și un centipod de aproape 5 centimetri lungime.( s-a descoperit un pâianjen a cărui singură rudă apropiată se găsește în Insulele Canare).

Peștera Movila, unul dintre cele mai neobișnuite ecosisteme, este populată cu nevertebrate care au adaptări datorate vieții subterane cum ar fi:
  • au corpul depigmentat
  • regresia sau absența totală a simțului văzului
  • se hrănesc cu bacterii și ciuperci care obțin energia din izvoarele calde sulfuroase de sub peșteră.
Profil Pestera Movile - http://bacterianeurons.blogspot.com/Din punct de vedere geologic peștera este așezată în Platforma Moesica și datează din Cuaternar.
Având o lungime totală de 300 de metri este considerată relativ mică, având pasaje înguste ce alcătuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri, cu profil rotunjit, săpate în calcare oolitice și lumaselice sarmatiene.
Mediul din subteran este foarte bogat în hidrogen sulfurat (8-12 mg/l) , nivelul oxigenului este destul de redus (max. 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3.5%) în timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apa din peșteră are o compoziție chimică diferită față de fântănile din apropiere, iar în sedimentele din peșteră nu s-au gasit izotopii radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobâl din 1986.
Intrarea în peșteră se face printr-un puț săpat artificial urmat de aproximativ 200 m de galerii uscate labirintice , cu un profil rotunjit (înatimea între 1-2 m) și inundate (sifoanele fiind reprezentate de 3 clopote de aer relatv mici).
Peștera este închisa cu o poartă de beton, accesul fiind posibil doar cercetătorilor.
Scurt Istoric al descoperii acestui tezaur biospeologic
În1986, Nicolae Ceaușescu ordona începrea investigaților geologice în zona 2 Mai - Vama Veche în vederea construirii unei termocentrale uriașe. Se zice că dictatorul ar fi indicat locul chiar din elicopter. Locul indicat era o zonă carstică dominată de movile (localnicii numeau movile , ridicăturile de pământ). „Am forat un puț ca să găsesc peștera. Am avut puțin noroc, pentru că am nimerit chiar în galerie, la 20 de metri adîncime. Am văzut pe pereții încăperii mișunînd pâianjeni, scorpioni, miriapozi și alte viețuitoare. Biologii de la Institutul de Speologie au determinat fauna, au zis că sunt nemaiîntâlnite în lume: o specie nouă de pâianjen, singurul scorpion de apă dulce cunoscut, nu știu ce lipitoare-minune și prima lipitoare cavernicolă din lume”, își amintește Cristian Lascu, reputat geolog și redactor-șef la revista „National Geographic Romania“. Proiectul de construcție a termocentralei a fost abandonat, din fericire.
În 1996 , peștera este luată în vizorul NASA care împreună cu cercetătorii români lucrează la peșteră, interesul fiind maxim , asemănarea cu fosele vulcanice de pe Marte fiind evidentă. Odată lucrările terminate cercetătorii români au fost "furați" de NASA...
Potențialul științific al peșterii nu este epuizat. nimic semnificativ nu se mai petrece la Movile, inclusiv pentru că puținii bani alocați cercetării nu sunt direcționați către prioritați reale. Laboratorul în care au lucrat cercetătorii români este în pericol de a fi evacuat din cauza datoriilor față de stat - Cristian Lascu
sursa: speologie

Niciun comentariu: